Fogágybetegségek – sajnos a páciensek nem ismerik fel a veszélyt
 
 
.
A fogágy kóros elváltozásainak különböző klinikai megnyilvánulásait foglalja magába e gyűjtőnév. Már gyermekkorban is előfordul a fogágybetegség, idősebb korban fogínysorvadásról beszélünk, amikor már kilazultak a fogak: ekkor a felnőtt embernek a fogágybetegségéről van szó. A témáról  dr. Bocskay Istvánnal, a Marosvásárhelyi Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem nyugdíjas konzultáns professzorával beszélgettünk.
A fogágy a fogaknak bizonyos mértékű rugalmasságát biztosítja. Ha ez nem így lenne, rágás közben összetörne a fog koronája. A fogágybetegségek esetében a kutatók megállapították, hogy mindegyik formának megvan a maga mikroorganizmusa, amelyik okozza. Különösen a gyermek- és az ifjúkorban van egy nagyon jellegzetes baktérium, ami a fogágybetegség elég súlyos formáját okozhatja. Klinikai gyakorlatom során nemegyszer jelentkeztek gyerekek és 15-17 éves ifjak meglazult fogakkal. A betegségre antibiotikumos kezelést alkalmaznak.
Hogyan előzhető meg a fogágybetegség kialakulása? Mire kell odafigyelni már gyerekkorban?
Sajnos a páciensek nem ismerik fel a veszélyt. Amikor a fogak tisztogatása során a fogíny kissé vérzik, sok esetben a páciens, ahelyett, hogy felkeresné a szakembert, abbahagyja a fogmosást, mert megijed. Elhanyagolja a szájhigiénét és így a mikroorganizmusok elszaporodnak, mélyebbre hatolnak és megtámadják azokat a rostokat, amelyek végül már nem tudják megtartani a fogakat. Fontos a vérzékenység okának kiderítése, mert a kezdeti stádiumban lehet segíteni. A kórformának megfelelő kezelésmódok egészen a sebészeti beavatkozásig mennek. A fogágybetegségekben az elvesztett csontot is tudjuk pótolni, csontképző gyógyszerekkel, illetve saját csont felhasználásával, beültetésével. Ilyen beavatkozást Marosvásárhelyen is végeznek a szájsebész kollégák.
Lehetnek-e káros következményei az egészségre a kezeletlen fogágybetegségeknek?
Szakemberek szerint például azok a várandós nők, akiknek súlyos fogágybetegségük van, veszélyeztetettek. Statisztikailag bizonyított, hogy esetükben fennáll a koraszülés veszélye. Tehát nemcsak olyan egyszerű kérdésről van szó, hogy kilazult a fog és majd tesznek másikat a fogorvosok, hanem az egész szervezetet érintheti a dolog.
A reklámokban paradontózis elleni fogkrémeket ajánlanak. Érdemes-e ezeket használni?
Saját klinikai tapasztalatomból állítom, hogy vannak speciális fogkrémek, amelyeket érdemes használni, mert segítenek a fogágybetegség kezelésében, a megelőzésben.
 
 
Antalfi Imola
Programul de transplant din Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni
 
 
 
 
Începând cu 21 iunie 1997 când s-a efectuat primul transplant de ficat din România şi până în prezent, în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni s-au efectuat 200 de transplanturi hepatice. Programul a cunoscut un curs permanent ascendent. După o perioadă extrem de grea a începutului  1997-2000 (primele patru operaţii efectuate nu au fost urmate de supravieţuirea bolnavilor) pe 15 aprilie 2000 a fost efectuată prima operaţie cu supravieţuire a pacientului. Dl. Penea Gheorghe, transplantat în acea zi, supravieţuieşte şi în prezent si se află într-o condiţie foarte bună. Între 2000 şi 2006 numărul de operaţii  a fost relativ redus, datorită dificultăţilor materiale şi, mai ales, numărului mic de donatori.
Aceasta în condiţiile în care, atunci când au existat donatori, s-au efectuat şi patru operaţii de transplant într-o singură zi (în anul 2001).
Abia în 2006 s-au făcut 20 de transplanturi într-un an, iar la sfârşitul anului respectiv programul nostru atingea cifra de 100. În ultimii 3 ani, datorită creşterii semnificative a numărului de donatori, numărul operaţiilor a cunoscut o curbă ascendentă, ajungând la valoarea multora din programele vest-europene: 31 de transplanturi în 2007, 43 în 2008 şi 24 până în această lună a anului 2009. Rezultatele s-au ameliorat şi ele permanent, ajungând în prezent la nivelul celor europene, în ceea ce priveşte supravieţuirea imediată, care este de 90%. Supravieţuirea globală pe întreaga serie de 200 de pacienţi este de 72,5% (145 de transplantaţi hepatic sunt în viaţă).
Datele centrului nostru se găsesc în Registrul European de Transplant de la Paris, precum şi în Registrul Naţional de Transplant,  fiind singurul centru de transplant de organe din România care a furnizat date complete.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute în ultimii 3 ani, fiind un fapt cunoscut şi la nivel internaţional că, de la un anumit număr de transplanturi efectuate anual (de regulă peste 30) rezultatele devin semnificativ mai bune.
Începând din anul 2000 mai mulţi membri ai echipei de transplant hepatic (Vlad Braşoveanu, Doina Hrehoreţ, Bogdan Dorobanţu, Emil Matei, Radu Zamfir) au efectuat stagii de pregătire în străinătate în Franţa, Italia, Germania şi Coreea de Sud). În momentul de faţă, în central nostru există mai multe echipe care pot efectua în mod independent operaţia de transplant.
Ceea ce ne propunem în viitorul apropiat este creşterea în continuare a numărului de operaţii, deoarece pe lista de aşteptare se află permanent între 250 şi 300 de bolnavi.
Faptul că cea mai mare parte a bolnavilor transplantaţi s-au reintegrat foarte bine în familie şi în societate (copiii urmează şcoala cu rezultate bune, unii adulţi au terminat facultăţi, si-au dat doctorate, etc.) arată foarte clar valoarea terapeutică a metodei. Ficatul este un organ foarte tolerant imunologic, de aceea, o dată depăşit primul an posttransplant, bolnavii supravieţuiesc de regulă în condiţii foarte bune, având o durată de viaţă comparabilă cu tuturor indivizilor din categoria lor de vârstă.
Bolnavii transplantaţi s-au constituit într-o asociaţie (Asociaţia pacienţilor cu transplant hepatic) condusă de dl. Judecător Mihai Stoian, care realizează o permanentă legătură cu toţi cei transplantaţi şi se străduieşte să le asigure toate condiţiile pentru a duce o viaţă cât mai normală.
În cadrul programului din Institutul Clinic Fundeni s-au efectuat aproape toate procedeele de transplant cunoscute la ora actuală şi anume: transplant cu ficat întreg de la donator decedat (operaţia cea mai frecvent efectuată şi cu cele mai bune rezultate), transplant cu ficat parţial de la adult la copil, transplant cu ficat parţial de la adult la adult, transplant cu ficat împărţit, transplant cu ficat redus, transplant de tip “domino”. Din acest  punct de vedere, programul nostru se prezintă ca unul din cele mai complexe la nivel european.
Ficatul parţial de la adult la copil este utilizat în cazul copiilor sub 2 ani, la care şansa de a găsi un donator decedat de vârsta lor este foarte mică.
Ficatul parţial de la adult la adult este folosit mai ales în cazul bolnavilor cu cancer hepatic, care nu beneficiază, în condiţii normale de un ficat de la donator decedat.
Ficatul împărţit şi ficatul redus au fost utilizate pentru a da o şansă unor copii care nu aveau un părinte care să doneze.
În sfârşit, transplantul “domino” a fost folosit la o pacientă cu hipercolesterolemie familial, căreia i s-a transplantat un ficat normal, dar al cărui ficat a fost transplantat, la rândul lui, unei bolnave cu ciroză şi cancer.
Acest caz extrem de rar  a şi fost publicat în anul 2003 în prestigioasa revistă “Transplantation”, iar în acest an (după mai bine de 7 ani de urmărire clinică) a făcut obiectul unui alt articol publicat în revista “Clinical Transplantation”.
De altfel , experienţa din programul de transplant de la Institutul Clinic Fundeni a făcut obiectul şi altor studii publicate în reviste internaţionale de prestigiu.
Am dezvoltat o permanentă colaborare cu programe de transplant din străinătate, în mod special cu programul de la Spitalul Niguarda din Milano, condus de profesorul Domenico Forti şi cu programul de la Spitalul Universitar din Essen, condus de profesorul Cristoph Broelsch. Această colaborare a servit mai întâi direct bolnavilor, unele operaţii fiind efectuate în comun cu chirurgii şi anesteziştii din aceste centre şi în al doilea rând programului în ansamblu, deoarece a oferit un reper european la care să se raporteze.
În ultimii ani programul nostru a sprijinit dezvoltarea transplantului în Bulgaria (Spitalul Lozenec din Sofia) şi Serbia (Spitalul Universitar din Novisad).
La nivel naţional, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni este centru metodologic pentru formarea în supraspecializarea de chirurgie hepatică şi transplant hepatic, care până acum a fost absolvită de numeroşi cursanţi din toate centrele universitare. S-au remarcat în special cursanţii din centrele Cluj-Napoca, Iasi şi Târgu-Mureş, care doresc, de altfel, să iniţieze cât de curând programe locale de transplant de ficat. Ne-am arătat întotdeauna disponibilitatea de a colabora cu aceste centre şi de a ajuta la iniţierea unor programe de transplant, acolo unde vor exista condiţiile necesare.
În prezent am aplicat pentru un grant de cercetare cu finanţare europeană care să permită instruirea nu numai a medicilor, dar şi a personalului mediu şi a coordonatorilor de transplant din centrele de la nivelul întregii ţări.
 
 
Prof.Dr. Irinel Popescu
Șeful programului de transplant hepatic
Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic – Institutul Clinic Fundeni