Ce trebuie să știm despre viroze și gripă

Toamna a adus vreme rece, preci-pitații și a crescut riscul apariției răcelilor, gripelor, bronșitelor, etc. Termenul “răceală” înglobează sute de virusuri diferite care atacă sis-temul respirator. Multe dintre aceste virusuri nu mai pot cauza probleme pentru că deja organismul și-a creat anticorpii necesari. Cu toate acestea chiar dacă anumite virusuri sunt inofensive pentru organism, pot fi periculoase pentru acei membri ai familiei cărora le lipsesc anticorpii corespunzători infecției respiratorii.
Apariția infecțiilor este condiționată de interacțiunea dintre virulența agentului patogen și capacitatea de apărare antiinfecțioasă a organis-mului uman.
Este bine să cunoaștem diferențele care există între gripă și răceală (guturai) – (literatura de specialitate)
Virusul responsabil pentru gripă, din cauza modificărilor permanente, pu-ne în imposibilitate crearea anti-corpilor de către organism. În fiecare an, trebuie să fie identificate sero-tipurile de virus gripal circulant și includerea acestora în noul vaccin care să contracareze efectele viru-sului.

Gripa este o boală infecțioasă acută cu un potenţial epidemic crescut.
Controlul bolii poate fi realizat prin următoarele măsuri:
– imunoprofilaxie cu vaccinuri gripale (redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de antigenitate ale tulpinilor circulante de virus);
– chimioprofilaxie sau terapie cu medicamente antivirale, doar la indicația expresă a medicului infec-ționist.

Nu există nici un tratament specific gripei, pentru că această infecție este într-o continuă transformare.

Vaccinarea antigripală poate însă scurta perioada bolii și feri de complicații. De aceea este prudent să se efectueze profilaxia prin vaccinare, la persoanele cu risc crescut: vârstnici (peste 65 de ani), copii (peste 6 luni), bolnavi cronici (boli pulmonare sau cardiovasculare cronice, metabolice, etc.), gravide cu risc crescut de a contacta infecția și dacă sunt în trimestrul II și III (nu în primul trimestru de sarcină), personalul medical sau care lucrează în colec-tivități de copii sau instituții de îngrijire (creșe, grădinițe, școli, aziluri de bătrâni, spitale, policlinici etc.) și toți cei care doresc să se protejeze.
Momentul ideal pentru vaccinare este toamna (octombrie-decem-brie), deoarece apariția de anticorpi durează două săptămâni, vaccinarea asigurând o protecție antigripală timp de minim 6 luni, ceea ce acoperă sezonul rece octombrie-martie.

Automedicația, în special antibio-ticele, dăunează frecvent sănătății și este o problemă care se manifestă în orice perioadă a anului, dar care ia amploare mai mare în anotimpul rece, o dată cu creșterea incidenței virozelor respiratorii. Dacă sunt ad-ministrate necorespunzător, antibio-ticele pot crea o serie de probleme, ca de exemplu, alergii, diaree, afecțiuni gastro-intestinale, infecții fungice, etc.
Virozele respiratorii sunt în proporție de 90% de origine virală și nu răspund la tratament antibiotic. Administrarea abuzivă de antibiotice nu face altceva decât să creeze în timp rezistență la acest tip de medicamente iar dacă vreodată organismul se confruntă cu supra-infecții bacteriene, antibioticele nu își mai ating scopul.
Măsurile cele mai eficiente pentru profilaxia infecțiilor respiratorii sunt:
1. măsuri de igienă personală: spă-larea cu apă și săpun a mîinilor, folosirea batistelor pentru tuse și strănut, evitarea zonelor aglo-merate și expunerea prelungită la frig;
2. respectarea unui regim de viață sănătos: alimentație bogată în proteine, legume, fructe; odihnă, mișcare, mers pe jos sau cu bi-cicleta, sporturi, sunt esențiale pen-tru menținerea unui corp sănătos;
3. consumul de apă, cel puțin 2 litri pe zi;
4. prezentarea la medicul de fami-lie sau medicul specialist pentru diagnostic și conduită terapeutică corectă.

Dr. Dorina Duma, medic șef-DSP Cluj

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.