Evenimentele cotidiene prezentate în mass-media ca noutăți, pe cât de senzaționale pe atât de amenințătoare, produc teamă și neliniște în mințile consumatorilor de știri.
Curiozitatea și atracția pe care o exercită răspândirea informațiilor „bombă” sau terifiante dă impresia de putere nelimitată în deținerea adevărului din partea acelor canale de știri care și-au însușit o manieră agresivă în prezentarea și comentarea întâmplărilor importante din lumea actuală. Acestui mod provocator de manipulare a opiniei publice i se poate adăuga orientarea bine disimulată a realizatorilor de emisiuni de a mistifica veștile prin mixarea de informații veridice cu cele trunchiate sau false. Mai cu seamă că deformarea adevărului și amăgirea publicului, într-un flux continuu de vorbe ușor de răstălmăcit, nu atrage după sine decât o minimă responsabilitate. Perspicacitatea în deslușirea adevărului de minciună, în conținutul unei știri, ar impune o informare din mai multe surse și o abilitate de receptare bazată pe cunoaștere și experiență, această calitate de descifrare a mesajelor din mass-media manifestându-se diferențiat, în detrimentul persoanelor cu o gândire simplificatoare.
Susținerea și dezbaterea știrilor false necesită strategii de amplificare retorică, în așa fel, încât o informație contrafăcută poate deveni credibilă, cu cât e mai subiectivă și mai pătimașă prezentarea ei. În anumite împrejurări, pentru a convinge se poate recurge la exprimări inductoare de răzbunare sufocantă sau de ură mocnită. Sentimentele ostile comunicate în masă își pun în evidență potențialul psihopatologic atunci când își regăsesc echivalențele la indivizi aderenți la aceleași idei preconcepute, la aceleași raționamente preluate de la alții, fără a le discerne cu judecata proprie.
Dintre sentimentele ostile mai ușor manipulabile prin mijloacele de comunicare în masă, cele mai cunoscute sunt: invidia socială, percepția străinului ca un dușman virtual, suspiciunea față de instituțiile care aplică legile, teama de complot, conspirație și trădare. Pe de altă parte, slăbiciunea de caracter cel mai ușor de cultivat în mass-media ni se relevă a fi neîncrederea în sine, asociată cu presupunerea unei amenințări identitare, venită pe căi oculte dintr-un exterior scăpat de sub control.
În zonele geografice unde sistemele politice autoritare sunt evocate cu nostalgie, o parte din mass-media, partizană altor interese decât cele ale obiectivității informațiilor, bate monedă pe tema democrației, reproducând cu o falsă dezamăgire părerile unor promotori ai egalitarismului, din rândurile publicului fidel știrilor, tot de ea dirijate, și anume: „Democrația este o farsă”. De unde, în sinea lor, cei ajunși în postura de captivi ai unor știri anxiogene se întorc la dublul limbaj generator de stări psihopatologice, în urmă doar cu câteva decenii. Într-un astfel de limbaj, democrația este vina celor care au adus-o, motiv de furie față de persoanele care afirmă că mai cred în ea, pe de-o parte, iar pe de altă parte, democrația judecată ca o încălcare a simțului colectivist poate fi motivul descurajării și anxietății duse la extrem. O anxietate care poate să se adauge la cauzele care-i determină pe unii să-și întâlnească destinul pe alte meleaguri, pentru a evita refugiul în psihopatologie.
Trăite pe plan emoțional, sentimentele ostile livrate pe unele canale de știri, precum teama de politic, disprețul față de idealuri, valori democratice și oamenii care le afirmă, înfierarea unor personaje considerate țapi ispășitori și ura cu și fără țintă, produc un exces de catecolamine (adrenalină și noradrenalină) și cortizol, care pe durată mai lungă epuizează capacitatea de adaptare a organismului, din care rezultă o creștere disproporționată a anxietății și o patologie specifică stresului cronic: tulburările psihosomatice.
Dr. Mihai Ardelean
medic primar psihiatru
- Zâmbetul, o promisiune pentru mai binele fiecăruia dintre noiNimic nu este mai favorabil deschiderii comunicării interpersonale decât zâmbetul sau surâsul. Este întâlnit și pe scara animală, ca de exemplu, la cimpanzei, care asemănător omului, își pot dezveli dinții și lărgi gura, trăgându-și înapoi comisurile buzelor și colțul ochilor. La maimuțe,… Read more: Zâmbetul, o promisiune pentru mai binele fiecăruia dintre noi
- Previziunile apocaliptice pot fi descifrate și psihologic?În ultimul timp, asistăm neputincioși la dezvoltarea, în paralel, a două fenomene: creșterea presiunilor socio-economice și răspândirea excesivă a previziunilor apocaliptice. Fie că sunt avertismente despre dezastre ecologice, bazate pe evenimente nefaste recente, fie că sunt speculații pe seama apariției unor boli… Read more: Previziunile apocaliptice pot fi descifrate și psihologic?
- Declinul memoriei în asociere cu vârstaChiar şi în cadrul unei îmbătrâniri normale, capacitatea de a memora începe să scadă în timp, această deteriorare fiind dependentă de vârstă. Cel mai evident, declinul memoriei începe în deceniul al şaselea de viaţă şi se accelerează după deceniul al optelea. Aceste… Read more: Declinul memoriei în asociere cu vârsta
- Confesiunea ca o posibilă terapie spiritualăCuvântul confesiune provine din latinescul mărturisire, însemnând recunoaşterea de către o persoană a erorilor sau greşelilor sale, în faţa altei persoane sau a lui Dumnezeu. Prin confesiune se înţelege atât actul de a declara sau mărturisi un păcat, cât şi cel de… Read more: Confesiunea ca o posibilă terapie spirituală
- Între teama de moarte şi fascinaţia spectacolului morţiiAtunci când ne punem întrebarea despre cum, şi în ce fel, ne va fi dat să ne sfârşim viaţa, dacă ne vom lăsa conduşi de logica bunului simţ, vom putea ajunge să operăm la un moment dat, cu judecăţi mai mult sau… Read more: Între teama de moarte şi fascinaţia spectacolului morţii
- Întrebări despre manipulare, terapii şi terapeuţiNu putem cuantifica manipularea psihologică desfăşurată în jurul nostru zi de zi, şi nici nu reuşim să descoperim, imediat, modul în care aceasta ne afectează în diferitele domenii ale vieţii noastre personale. Cel mai expus domeniu ar fi cel al sănătăţii proprii,… Read more: Întrebări despre manipulare, terapii şi terapeuţi
- Temerile care pot mina persoana şi destinul eiExistă indivizi care se împotmolesc în acţiunile lor, nu reuşesc să le finalizeze, eşuează, şi ne întrebăm adesea ce le lipseşte, atunci când ştim că toţi, conform drepturilor inalienabile ale omului, avem şanse egale. Avem aici în discuţie anumite persoane cu trăsături… Read more: Temerile care pot mina persoana şi destinul ei
- A minţi sau a nu minţi, în context sanogeneticEste contrastantă o discuţie despre minciună, în termeni psihologici ce ţin de o specialitate medicală precum psihiatria, o problemă care în mod precumpănitor este interpretată şi judecată din perspectiva unor criterii morale. Minciuna survine în cadrul comunicării interpersonale ca o falsificare a… Read more: A minţi sau a nu minţi, în context sanogenetic
- Împărtăşirea bucuriei sărbătorilor de iarnăOare un psiholog ar mai putea recunoaşte starea de bucurie sau de fericire de care este capabilă o minte omenească, după ce a supus-o la multiplele testări, evaluări şi îndemnuri la autocontrol, dictate de canoanele profesiei sale, din ce în ce mai… Read more: Împărtăşirea bucuriei sărbătorilor de iarnă
- Tulburarea controlului impulsului în practicarea exerciţiului fizic poate duce la dependenţa de efort fizicDacă exerciţiul fizic este recomandat ca una din cele mai eficiente metode de combatere a stresului, există şi un revers al depăşirii limitelor proprii prin distorsionarea sensului exerciţiilor fizice şi supradozarea unor practici sportive. În astfel de situaţii, devine patologic excesul în… Read more: Tulburarea controlului impulsului în practicarea exerciţiului fizic poate duce la dependenţa de efort fizic
- Exercițiile fizice, o componentă a păstrării sănătățiiMişcarea fizică îmbunătăţeşte calitatea vieţii, printr-o mai bună funcţionare fizică, prin reducerea stărilor morbide şi îmbunătăţirea sănătăţii mintale. Efectele pozitive asupra sistemului cardiovascular, musculo-osteoarticular şi imunităţii, sunt bine documentate la ora actuală. Aceste beneficii se extind şi în domeniul cogniţiei şi al… Read more: Exercițiile fizice, o componentă a păstrării sănătății
- Despre emoțiile negativePe stradă, la locul de muncă, în familie şi adesea la televizor, ne este dat să trăim nenumărate emoţii negative, după cum ne este firea şi după împrejurările în care ne aflăm. Nu putem măsura cât din bolile noastre, din îmbătrânirea noastră… Read more: Despre emoțiile negative
- Putem preveni îmbolnăvirea minții?Cu toate că ni se pare uşor să ne păstrăm integritatea psihică sau sănătatea mintală, la o analiză mai atentă a existenţei noastre şi a celor din jur, ne dăm seama că pentru a ne păstra echilibrul psihic, clipă de clipă, este… Read more: Putem preveni îmbolnăvirea minții?
- Scurtă incursiune în domeniul psihotraumatologieiDe când oamenii au legat noțiunea de suflet de prezența imaterială a vieții, dar și de aspirația la nemurire, neputând să-i excludă totuși legăturile cu corpul, i-au descris într-un limbaj comun suferințele ca și cum ar fi fost fizice, corporale, precum în… Read more: Scurtă incursiune în domeniul psihotraumatologiei
- Sinuciderea, o problemă nu numai medicalăTrecem prin viaţă aflând cum unul sau altul, dintre semenii noştri, s-au sinucis. Ne cutremurăm şi credem că aşa ceva li se poate întâmpla numai unor chinuiţi ai soartei. Încercăm să înţelegem drama acestora şi găsim acele explicaţii, care ne ajută să… Read more: Sinuciderea, o problemă nu numai medicală
