Tulburarea psihogenă de masă sau de grup

În psihologia populară, informații adevă-rate despre psihicul uman sunt amestecate la un loc cu diferite credințe, păreri false și mituri. Un astfel de amalgam de adevăr și mit îl constituie noțiunea de psihoză colectivă frecvent folosită în mass-media. Fără să fie validată științific și doar printr-o argumentație care se pretinde de sorginte psihanalitică, expresia de psihoză colectivă se referă la categoria acelor tulburări psihice manifestate la nivelul unui grup sau colectivități umane, considerate ca având, la un moment dat, o personalitate singulară, un așa zis Eu colectiv.
Ar fi un nonsens să extrapolăm termenii de perso-nalitate și de Eu la grupuri umane sau colectivități. Totuși, prin circumscrierea ei în patologia socială, psihoza colectivă, în limbaj psihanalitic, este atribuită unui mecanism de apărare la nivelul acelui Eu colectiv, inven-tat artificial, în așa fel încât acesta să se opună inconștien-tului colectiv, conceptul bine definit de Carl Gustav Jung. Apărarea, astfel formulată, s-ar desfășura în fața unor eveni-mente psiho-traumatizante comune, provenite din mediul social sau ambiental. De când omul are o viață socială, se semnalează și se consemnează numeroase situații de ma-nifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor umane, care, prin asemănarea lor cu comportamentele persoanelor cu tulburări psihice majore, au fost asimilate unei categorii prea facil de conceptualizat ca să corespundă realității, și anume aceea a psihozelor colective.
Mai adecvată cunoașterii comportamentelor umane ar fi categoria tulburării psihogene de masă sau de grup. Considerată ca fiind o tulburare psihică de natură socială sau sociogenetică, aceasta constă în răspândirea rapidă a unor semne și simptome care afectează membrii unui grup unit într-un scop sau într-un timp anume. Manifestările psiho-patologice comune membrilor grupului au drept cauză o tulburare a sistemului lor nervos care implică excitație, pierderea sau alterarea unor funcții, exprimate prin plângeri, din care unele sunt fizice, altele psihice, dar care apar în mod inconștient, fără vreo etiologie organică corespunzătoare. Această tulburare este diferită de iluziile colective. Atunci când pe prim plan se află simptome de tip conversiv, cum ar fi tremurăturile, paraliziile sau paresteziile, în absența unui substrat anatomic neurologic, ci doar ca răspuns la difi-cultăţile și amenințările la adresa grupului, tulburarea se încadrează în rândul afecţiunilor psihice. Una din denumirile nemedicale, cu un caracter peiorativ, a contagiozității conversiei problemelor grave de viață în simptome dramatice a fost și este aceea de „isterie în masă”. Tabloul simptoma-tologic dezvoltat ca urmare a unei situații amenințătoare difuzează în grup, caracterizându-se prin simultaneitate și similitudine, în prezența unei anxietăți cu totul deosebite. Simptomele care nu au nici o bază organică plauzibilă sunt tranzitorii și benigne, au un debut rapid și sunt recuperabile. Difuzarea sau contagiunea lor se produce pe calea văzului, auzului sau prin comunicare verbală. Răspândirea simpto-melor are loc descendent de la persoanele mai în vârstă sau cu un statut superior la cele mai tinere și cu un statut social mai modest. Sexul feminin este pre-ponderent la persoanele din grup afectate. Tulburarea poate să reapară după izbucnirea inițială, în condiții asemănătoare. Pe lângă simptomele care imită o boală neurologică, se mai întâlnesc: diferite dureri somatice, vertij, crampe, tuse, oboseală, slăbiciuni, leșinuri, dispnee, iritabilitate, tulburări de vedere, tulburări de atenție și de gândire.
Sunt citate cazuri de convulsii isterice, de țipete și violență generală, de amețeală, leșin, greață și vărsături atunci când există posibilitatea unor emanații de gaze nocive sau când există amenințarea unor acte de terorism și suspiciuni de folosire a unor arme chimice. În astfel de cazuri, este salutar modul în care autoritățile acționează în grupurile afectate, atenuează sau rezolvă amenințările la care sunt supuse colectivitățile cuprinse de tulburarea psihogenă de masă.

Dr. Mihai Ardelean – Medic Primar Psihiatru
Centrul de Sanatate Mintala Tg.-Mures

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.