NOBEL MEDICINĂ 2021: Cum ajungem noi să percepem lumea? … această preocupare se regăsește în toate cercetările care au încercat să înțeleagă mecanismele care se află la baza simțurilor noastre. Cum detectează urechea internă sunetele? Cum detectează ochii lumina? Un prim Premiu Nobel s-a acordat în 1944 lui Joseph Erlanger și Herbert Gasser care au descoperit existența unor neuroni „specializați” în detectarea și „traducerea” informației purtată de diverși stimuli, asigurând astfel diversitatea percepției noastre asupra lumii înconjurătoare. Rămânea totuși necunoscut modul în care stimulii mecanici și termici erau convertiți în impulsuri electrice care ajungeau în sistemul nervos. Cei care au reușit acest lucru au fost recunoscuți prin Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie de anul acesta: David Julius și Ardem Patapoutian (San Francisco/La Jolla), pentru descoprirea (anii 1990!) receptorilor care permit omului să „simtă temperatura și atingerea”. Se deschid astfel noi perspective pentru tratarea durerii, în orice condiții se manifestă. Dar, cum nici măcar Premiile Nobel pentru Medicină nu pot mulțumi toată lumea, și de data aceasta au apărut întrebări…
Decalajul dintre o descoperire științifică și recunoașterea cu un premiu Nobel a crescut în timp.
Și câștigătorul este… nu vaccinurile COVID-19. În ciuda unor speranțe imense că unul dintre comitetele Nobel va recunoaște cercetările privind vaccinurile care au fost administrate la mil
iarde de oameni și care au salvat nenumărate vieți, în acest an Nobelul a mers în schimb la progresele fundamentale care au fost sfătuite să câștige de ani de zile.
Unii oameni de știință și-au exprimat surpriza și dezamăgirea față de omiterea vaccinurilor COVID-19, în special a celor dezvoltate folosind tehnologia ARNm, care au lansat o nouă clasă de vaccinuri.
Dar privitorii și observatorii premiului Nobel spun că momentul, detaliile tehnice și politica au însemnat că un asemenea premiu anul acesta ar fi fost totuși prematur. Cu toate acestea, impactul vaccinurilor COVID-19 – și progresele care stau la bază – indică faptul că cercetătorii din spatele lucrării nu ar trebui să aștepte mult timp până la un apel de la Stockholm.
Göran Hansson (GH), secretar general al Academiei Regale Suedeze de Științe: „Dezvoltarea vaccinurilor ARNm este o poveste de succes minunată care a avut consecințe pozitive enorme pentru omenire. Și suntem cu toții foarte recunoscători oamenilor de știință …Aceasta este însă o descoperire care va primi nominalizări. Dar ne mai trebuie puțin timp. ”
Timpul n-a fost în favoarea unui Nobel pentru COVID-19 anul acesta. Nominalizările trebuiau depuse până la 1 februarie. Dar, cum spune GH, aceasta era la mai mult de două luni după primele vaccinuri ARNm și altele au fost confirmate în teste clinice, dar înainte ca impactul lor asupra pandemiei să fie pe deplin clar! În plus, cum spune David Naylor, medic-cercetător la U. Toronto, este de așteptat ca Institutul Karolinska și Comitetul Nobel să privească dincolo de echipele de cercetători și corporațiile care au dezvoltat vaccinurile și să se concentreze mai mult pe activități fundamentale care au dus la ele. Deși chiar și aici nu este totdeauna clar cine ar trebui să fie „aleșii”… Santo Fortunato (SF), fizician, director, Network Science Institute U. Indiana: „Decalajul dintre o descoperire și recunoaștere cu un premiu Nobel științific a crescut de-a lungul timpului, iar acum se ridică la o medie de peste 30 de ani.” Primele vaccinuri experimentale cu ARNm au fost testate la mijlocul anilor ’90, însă progresele-cheie care stau la baza vaccinurilor dezvoltate de Moderna și de Pfizer-BioNTech, nu au venit până în anii 2000. Și s-ar putea argumenta că impactul tehnologiei nu a fost evident până în acest an. Și tot el spune că descoperirile majore tind să fie recunoscute mult mai repede. O potențială paralelă pentru vaccinurile cu ARNm este detectarea undelor gravitaționale:
- prezise de Einstein în 1915 · un secol pentru dezvoltarea instrumentelor cu care să poată fi detectate · februarie 2016-anunțarea descoperirii · octombrie 2017 – Premiul Nobel!
SF: „ …pentru COVID-19 nu mă mir că nu s-a întâmplat anul acesta (dar) nu mă îndoiesc că va fi premiat în scurt timp”.
Vaccinurile COVID-19 au început deja să acumuleze premii științifice majore! Luna trecută, două Premii Breakthrough de $3M pentru ARNm modificat (baza vaccinurilor Moderna și Pfizer) și unul dintre premiile anuale ale Fundației Lasker (Katalin Karikó&Drew Weissman). Premiul Breakthrough recunoaște descoperiri inovatoare în cercetarea fundamentală: fizica, științele vieții, matematica – cinci premii de câte $3M!
Cercetările de câteva decenii ale celor doi dublu laureați ai acestor premii, , au jucat un rol semnificativ în obținerea vaccinurilor inovatoare dezvoltate de Pfizer / BioNTech și Moderna care s-au dovedit eficiente împotriva virusului. În ciuda scepticismului larg răspândit cu care (și !) s-au confruntat, cei doi au creat o tehnologie care nu este doar vitală în lupta împotriva coronavirusului de astăzi, ci are mari promisiuni pentru viitoare vaccinuri și tratamente pentru o gamă largă de boli, inclusiv HIV, cancer, boli autoimune și genetice.
În același timp, identificarea și caracterizarea aproape imediată a virusului, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și monitorizarea în timp real a noilor variante genetice ar fi fost imposibile fără tehnologiile de secvențiere a următoarei generații inventate de Shankar Balasubramanian, David Klenerman și Pascal Mayer – și ei răsplătiți cu Breaktrhough Prize (2022). Pe scurt, înainte de ei o secvențiere completă a genomului uman dura luni de zile și costa câteva milioane de dolari – azi costă $600 și durează o oră!
Dar, cu voia lui Jozsef voi reveni luna următoare cu acest subiect nu doar interesant, dar și vital pentru sănătate și viața noastră, a tuturor, ceea ce până la urmă este tot ce contează!
Să fiți sănătoși!
Prof. Dr. Andrei Dorobanțu, fizician
