Efectele dramatice ale superbacteriilor
Institutul Matei Balş a lansat proiectul privind întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România. Care e importanța și obiectivul programului?
Proiectul pe care-l realizăm în colaborare cu Ministerul Sănătații contribuie la consolidarea sistemului de sănătate prin propuneri de politici de sănătate publică. Acesta abordează integrat unele dintre cele mai serioase probleme din Europa și la nivel global: infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţa la antimicrobiene, care au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate, devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonare intersectorială. Acestea sunt teme de mare actualitate la nivel global, fiind recunoscute ca atare atât de Organizația Mondială a Sănătății, cât și de Uniunea Europeană. Practic, se spune că rezistenţa la antimicrobiene, alături de schimbările climatice și terorism, este una dintre marile amenințări pe plan mondial. Aceste superbacterii, au o mulțime de efecte uneori dramatice asupra asistenței medicale, deoarece limitează opțiunile de tratament, prelungesc evoluția bolii, cresc riscul de complicații și, evident, mortalitatea. Nu în ultimul rând cresc și costurile asistenței medicale.
Cât de gravă e situația pe care, în calitate de manager al acestui proiect îl asemănați cu terorismul?
Nu numai foarte gravă, dar și extrem de amplă. E foarte posibil ca în puțini ani, chiar în cursul vieții noastre, să asistăm la pierderea tuturor antibioticelor. În România rezistența la antimicrobiene s-a modificat considerabil în ultimele două-trei decenii. Dacă la începutul anilor 90 țara noastră avea un oarecare avantaj generat de accesul limitat la unele antibiotice, având un nivel scăzut al rezistenței la antimicrobiene, după treizeci de ani de utilizare nerestricționată și, uneori, imprudentă a antibioticelor, situația s-a înrăutățit considerabil. E suficient să ne gândim la perioada pandemică, în care s-au administrat antibiotice cu larghețe, deși într-o infecție virală nu există asemenea indicații. Azi am ajuns o țară fruntașă a UE în ceea ce privește consumul antibioticelor. Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai importante cauze ale creșterii pericolului de infecții nosocomiale.
Cum va funcţiona acest program pilot, și în câte spitale?
Alături de institutul nostru, în spitalele universitare din Târgu Mureș, Cluj, Bacău, respectiv în București, la Carol Davila și la Elias. Strategia propusă de proiect urmăreşte alinierea demersului țării noastre la cerinţele internaţionale privind infecțiile asociate asistenței medicale şi utilizarea de antibiotice, prin adoptarea Strategiei OMS şi a recomandărilor europene.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
- dezvoltarea cadrului juridic și organizatoric pentru controlul rezistenței la antimicrobiene și al infecțiilor asociate asistenței medicale;
- elaborarea metodologiilor standardizate și a ghidurilor de bună practică pentru medicii de laborator/microbiologi, epidemiologi și medici de boli infecțioase în ceea ce privește diagnosticul și supravegherea infecțiilor provocate de bacteriile multirezistente și prescrierea rațională a antibioticelor;
- dezvoltarea capacității de comunicare și educare a profesioniștilor și a publicului larg.
Interviu realizat de către Szucher Ervin.
