Voi păstra în continuare originalul din limba engleză pentru doi termeni: MINDFULNESS (MF) – calitatea sau starea de a fi conștient de sine sau de ceva; o stare mentală atinsă prin concentrarea conștientizării asupra momentului pe care îl trăim, recunoscând și acceptând și sentimentele, gândurile și senzațiile noastre corporale. Este o stare folosită ca tehnică terapeutică. Este un concept din ce în ce mai des întâlnit, inclusiv în medicină și „HYPE”, de la „hiperbolizare” – supraevaluare și/sau publicitate exagerată.
„The Conversation”, 31 ianuarie, Pierce Salguero (PS), profesor asociat, Asian History & Religious Studies, Penn State comentează prezența din ce în ce mai mare a unor vechi concepte budiste în viețile noastre: „MF apare peste tot în aceste zile. La o căutare pe Google din ianuarie 2022 pentru termenul MF am găsit aproape 3 miliarde de accesări. Practica este acum oferită în mod obișnuit la locurile de muncă, școli, cabinete de psihologi și spitale din toată țara… (aceasta se datorește) reputației pentru reducerea stresului. Dar savanții și cercetătorii ne dau o imagine mai complexă a MF decât o face mass media populară.” De unde și folosirea unui nou termen: „medicalizarea meditației” (MM).
În MF se urmărește o concentrare pe intensificarea conștienței a ceea ce simți, fără vreo interpretare sau judecată. Și aceasta implică metode de respirație, imagini ghidate și alte practici pentru a relaxa corpul și mintea și a ajuta la reducerea stresului. Originea sa o găsim în practica budistă „anapanasati” (scrieri canonice, multe fiind considerate înregistrări ale învățăturilor orale ale lui Gautama Buddha), care în sanscrită înseamnă „conștientizarea respirației”. După istoricul budismuluiși religiilor Erik Braun, popularitatea actuală a MF pornește din Birmania sec. 19-20, când practicarea MF a părăsit exclusivitatea mănăstirilor budiste pentru publicul general, într-o formă simplificată și mai ușor de învățat. Iar răspândirea sa treptată este o poveste surprinzător de complexă.
În SUA, MF a început să fie practicată de căutători spirituali încă din sec. XIX și adoptată de psihoterapeuți profesioniști la începutul sec. XX. În sec. 21 ea a devenit un marketing de masă, promovat de celebrități ca Oprah Winfrey, Gwyneth Paltrow, Deepak Chopra (autor american – indiană, susținător al medicinei alternative și figură proeminentă New Age. Discuțiile sale despre „vindecarea cuantică” au fost caracterizate ca o technobabble – o „bolboroseală amestecată cu termeni științifici”…)
Depășirea de către practicii budiste de meditație a tuturor frontierelor culturale a transformat-o semnificativ. Meditația modernă are adesea scopuri și priorități diferite, concentrându-se nu pe dezvoltare spirituală, eliberare sau iluminare, ci pe reducerea stresului, sănătatea mentală sau beneficiile concrete imediate. Un moment esențial în această transformare a fost crearea protocolului MBSR (MF – Based Stress Reduction-1979, U. Medicină Massachusets). Programul de reducere a stresului a introdus o modalitate standardizată de predarea meditației pacienților, astfel încât beneficiile acesteia pentru sănătate să poată fi măsurate mai riguros de către oamenii de știință. Iar cercetările asupra acestui nou tip de MF au ajuns la peste 21.000 de articole în baza de date online a Bibliotecii Naționale de Medicină – de 2.5 ori mai mult decât ce s-a publicat despre yoga, tai chi și reiki combinate!
Cercetătorii din medicină însă, bazându-se pe evidența științifică, au apreciat mai ponderat beneficiile MF decât presa populară. De ex., o meta-analiză din 2019 a unui mare număr de studii științifice individuale, a subliniat că dovezile pentru beneficiile MF și alte intervenții bazate pe meditație au „limitări semnificative” și că cercetarea are „deficiențe metodologice”. Ei au avertizat asupra capcanei „hype-ului MF-ului”, descoperind că diferite forme de meditație sunt mai mult sau mai puțin comparabile cu terapiile convenționale utilizate în prezent pentru a trata depresia, anxietatea, durerea cronică și consumul de substanțe. Pe de altă parte, s-a ajuns la concluzia că sunt necesare mai multe dovezi înainte de a putea face afirmații solide cu privire la tratamentul unor afecțiuni precum tulburările de atenție, PTSD (tulburările de stres post-traumatic), alimentația dereglată sau bolile mentale grave. Mai mult, sunt cercetători care sugerează că unii pacienți pot suferi efecte secundare negative în urma practicării MF, de la anxietate crescută și depresie până la psihoze. Cauzele nu sunt încă pe deplin înțelese, dar este evident că în unele cazuri meditația terapeutică este departe de panaceul care este adesea considerat a fi.
MF este doar o mică parte dintr-o gamă variată de tehnici și perspective de vindecare pe care tradiția budistă le-a dezvoltat și menținut de-a lungul timpului, contribuind esențial la dezvoltarea medicinei în ultimii aprox. 2.400 de ani. Dar PS atrage atenția că ea poate fi o practică benefică pentru mulți oameni, trebuind să înțelegem însă contextul mai larg în care s-a dezvoltat și a fost practicată. Tradiția budistă susține nenumărate contemplații, practici devoționale, remedii pe bază de plante, sfaturi alimentare și modalități de sincronizare a corpului uman cu mediul și anotimpurile, toate acestea fiind legate de vindecare. Și, de ex., în comunitățile budiste din SUA, astfel de intervenții au fost deosebit de vizibile în timpul pandemiei de COVID-19. Budismul a avut întotdeauna multe de spus despre sănătate. Dar poate cea mai semnificativă este învățătura că bunăstarea noastră fizică și mentală sunt împletite în mod complex – nu numai una cu cealaltă, ci și cu sănătatea și vitalitatea întregiilumi vii.
MF a devenit un fel de … trusă medicală de prim autoajutor și generează anual peste $1 miliarde! Dar repunerea MF într-un context etic budist arată că simpla meditație nu este suficientă pentru a ne reduce stresul sau pentru a naviga mai eficient prin provocările lumii moderne. Ni se cere, spune Pierce Salguero, „să ridicăm privirea de pe pernele noastre de meditație și să privim dincolo de sinele nostru individual. Să apreciem modul în care totul este interconectat și modul în care acțiunile și alegerile noastre ne influențează viața, societatea și mediul. Accentul, chiar și atunci când ne vindecăm pe noi înșine, este întotdeauna pe a deveni agenți ai compasiunii, vindecării și bunăstării pentru întreg.”
Să fiți corect informați și sănătoși!
Prof. Dr. Andrei Dorobanțu, fizician
